Când tradiția întâlnește VR

În România, meșteșugurile populare sunt pe cale de dispariție. Tinerii părăsesc satele românești. Cândva o tradiție de familie, meșteșugurile mor, pentru că sunt tot mai puțini cei interesați să le ducă mai departe.

Dispariția meșeșugarilor nu înseamnă doar dispariția unor meserii, ci și a unor moduri de viață. Tu nu vei mai ști cum trăiau bunicii tăi, vei auzi sau vei citi poveștile generațiilor trecute și nu le vei mai înțelege. Din fericire, tehnologia a evoluat până în acel punct în care putem recrea locuri, întâmplări și personaje în lumea virtuală.

Realitatea virtuală (VR) reprezintă tehnologia de reproducere a mediului înconjurător (real sau imaginat) și de simulare a prezenței fizice a utilizatorului, acesta interacționând cu mediul creat. Experiența este una senzorială: vizuală, tactilă, auditivă și chiar olfactivă.

Prin Virtual Crafts, îți propunem recuperarea experienței meșteșugarilor români prin intermediul aplicațiilor VR și al platformei Google Expeditions. Te invităm să participi la lecție, dar de data asta lecția are loc într-o sală de clasă virtuală. Mergem împreună într-o expediție în realitatea virtuală.

Filmăm echipamente de ultimă generație procesul de creație pentru 4 meșteri populari și transpunem imaginile obținute vor fi transpuse în realitate virtuală. În acest fel, vei putea înțelege cum se crează o oală de lut, o ie sau un fluier de lemn, sau cum se încondeiază un ou.

  • Țesutul. Este un meșteșug aflat pe cale de dispariție, ca urmare a generalizării mijloacelor mecanice de realizare a țesăturilor. Tehnica țesutului variază de la o regiune la alta a țării, însă este cert faptul că râzboiul de țesut face parte din tradiția românească, fiind prezent pe întreg teritoriul țării.
  • Olăritul. Este una dintre cele mai vechi tradiții românești, fiind folosită pe teritoriul țării încă din neolitic. Fiecare zonă a țării a dezvoltat o anumită cultură a ceramicii, cele mai cunoscute zone fiind Corund, Horezu și Marginea. Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial.
  • Sculptatul în lemn. Deși este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului, sculptura în lemn realizată cu unelte precum dalta, cuțitul, tesla sau ferăstrăul este pe cale de dispariție. Cauza este apariția echipamentelor computerizate de prelucrare a lemnului. În tradiția românească, stilul ornamental predominant este cel geometric.
  • Încondeierea ouălor. În fiecare an, înainte de sărbătoarea Paștelui, femeile încondeiază ouă cu motive tradiționale românești. În funcție de zonă, tehnicile și culorile folosite variază, fiecare culoare utilizată având propria semnificație: albul este simbol al puritatii, roșul semnifica viața, albastrul reprezintă cerului și apa, iar negrul fertilitatea. Galbenul simbolizează soarele și aurul, iar liniile pictate pe ouă reprezintă timpul.